eu de fel…
5 02 2010… nu scriu des, da’ si cand scriu …
Pentru ca eu m-am intoxicat, va doresc si voua acelasi lucru. Noa. Adica nu e de rau. Ce nu am zis e ca m-am intoxicat cu filme romanesti. Nu e prea multe da’ e o lista draguta si micuta.
Am vazut …ase … BD-urile … toate … La munte, la mare, in actiune si alerta …Apoi, am mai vazut Ardelenii. Cum care ? Profetul, aurul si ardelenii, apoi Artista, dolarii si ardelenii, si Pruncul, petrolul si ardelenii. Si ma pregatesc sa vad si Mihai Viteazul, Mircea si Vlad Tepes… da si ceva filme din seria Margelatu’.
Asa ca am zis sa nu fiu egoist si sa mai zic si la altii … ACI le gasiti.
Minitu’
Comentarii : Lasă un comentariu »
Etichete: de pe internet, filme romanesti online
Categorii : eu gugalesc
viata e …complexa …si are…
5 02 2010…multe aspecte.
Pai da. Asta am vazut-o si eu acum si o vad in continuare pe pielea mea.
Dar sa va esplic. Acum ceva vreme, am parasit Romania dezamagit, lovit, amarat, dezamagit inca odata, ca sa ma duc voluntar in Mozambic. Cu intentia de a nu ma mai intoarce in Romania decat pentru a imi vizita parintii si atat.
Noa … nu mi-a iesit cu voluntariatul pentru ca am intalnit-o pe Ea. Si am decis amandoi sa parasim voluntariatul … mai ales ca … intre noi fie vorba, DRH, nu e o treaba taman ok. Atat va spui.
Si uite ca asa, omul ce acum 9 luni aproape avea tinta clara sa ajunga la negrii din Nacala … acum este in Amadora, semi casatorit … semi spui doar pentru ca nu avem acte si inele si alte chestii. Insa in rest … e ca si cum. Ba chiar mai mult, caci nu cred ca o simpla hartie de la primarie poate sa imi spuna pe cine iubesc . dar asta e alta discutie.
Deci, ziceam … omul care acum aproape 9 luni era in drum spre Africa, este acum in POrtugalia, Lisabona, Amadora. Pe post de casnica. Si cu un picior inapoi in Romania. Mda … ati auzit bine. Ma rog, ati vazut …citit bine. Nu trait.
Sunt constient de lipsurile si de lucrurile anapoda ce se intampla in tara. Stiu ca daca ajung inapoi in Romania nu o sa fie usor, nu o sa ne fie usor … insa, fie painea cat de rea …
E ciudat, cum nu ajungi sa iti dai seama de ce e important pentru tine, pana cand nu esti departe de acel lucru.
Cu alte cuvinte, acum ne pregatim, aplicam, incercam marea cu degetul pentru ROmania. In special, Cluj Napoca. Sau orice alt oras din Ardeal.
Asta si pentru ca, Dianei i-a placut Romania. Urmeaza acum sa va tin la curent …si daca cumva va da prin cap vreo idee despre unde sa ma uit si sa aplic la joburi … sa imi ziceti.
asta daca intre timp nu se concretizeaza oferta Dianei pentru Capul Verde, ca asta inseamna ca in urmatorii 2 ani va scriu de pe Insulele Capul Verde.
Minitu’
Comentarii : Lasă un comentariu »
Etichete: casa, Cluj Napoca, dor de tara, roman in Portugalia, Romania
Categorii : Diana, amadora, calatorii, categoria care te pune pe ganduri, ce-mi doresc eu mie?, de la Minitu citire, despre mine, din putul gandirii
We have conquered
27 01 2010Ca sa zic asa. Si zic tot pe romaneste ca in rest vorbesc numa in engleza. Am cucerit.
Acum ca sa va explic, sa va spui de la inceput.
Cand am venit aici la Amadora, mi s-a zis asa . Ferea. Adica ai grija la buzunare, alea alea, nu merge vorbind la telefon pe strada … nu lua multi bani la tine, ca daca esti buzunarit sa nu aiba ce lua prea mult … alea alea … nu merge seara pe strazi ..etc .
Adica toate sfaturile pe care le primesti cand stai intr-o zona mai … hmm ….Noa. Acu’, astazi, pot saa va spui ca dupa intense cercetari, am descoperit de ce Amadora este asa de periculoasa. Pai. Daca eu sa zicem ca intr-o zi … pe la orele 5-6 ale mele. 5 – 6 PM. Nu Pistol Mitraliera, ci Post Meridian, merg pe strada, lejer, ca sa ma duc sa cumpar cumparaturi de la Pingo Doce-ul ( un fel de Plus de la ei ), si sa zicem ca eu in timp ce merg pe strada incep asa ca orice om sa fluier … si fluier … orice din genul ” sa moara dusmanii mei ” …”as da zile de la mine’ …sau “oooofff viata mea” …as fi inconjurat in 5 minute de cel putin 5 oameni.
Acuma sa nu va ganditi ca as fi vreun fluierator ceva deosebit, sau mai rau ca as stii sa le fluier pe vreaun din cele zise mai sus … doar ca atatia “romani” pe metru’ patrat nu am vazut decat in Piata Chiliei din Constanta. Ah … cunoscatorii stie.
Deci … de aici porneste titlul … Am cucerit Amadora. Si de aici si partea cu sfaturile primite. Pai la cati negriciosi au …si nu ma refer la negrii aia negrii care au venit de la mama lor cu paru’ cret …despre care se spune ca nici ei nu ar fi taman ingerasi … eu zic de negriciosii nostri …
Si va dati seama ca daca cumva vreodata, cat mai stam pe aici , incearca sa ma fure vreune … ce D’zei si parastasi si crucifixe ii trag … si asta o sa mearga in 2 directii … daca e roman, ramane oleaca bulversat, si apoi cine stie poate ma ia sub aripa lui sa invata si mana mea meserie manca-ti-as … si a doua varianta, daca nu e roman si eu incep sa ii zic cuvinte dulci despre rudele lui … atunci sa te tii ce bataie isi ia … Numa azi am auzit 2 grupuri vorbind romaneste …odata 3 si odata 5. Si nu e izolat cazul … in fiecare zi … si nu sunt aceeasi …
Astea fiind zise, imi inchei cronica de aici de la mine de la Amadora, si sper sa nu mai dureze mult pana ne luam zborul de aici …
Ate logo !
Minitu
Comentarii : Lasă un comentariu »
Etichete: amadora, la cumparaturi, romani in amadora
Categorii : Viata e complexa ..., aberatii, amadora, calatorii, cotidiene, d'ale cotidianului, de la Minitu citire, din putul gandirii, discutii cu cititorii, portugalia, povesti, turisti
nu am mai avut rabdare …
24 01 2010… pana pe 27. Si atunci va spun acum, ca pe 27, luna asta, se face ca cum cica nu as mai fi fumat de 7 luni. Momentan nu e. Dar pe 27 o sa.
Asta a fost doar introducerea. Ca sa va spun ca aseara am simtit asa de tare si mare o nevoie. Si nu era o nevoie din aia de te duci la buda si gata, ci era asa de mare o nevoie sa fumi ceva. Ioi ioi ioi … dar am rezistat.
Noa …si acum sa o iau cu inceputul, si sa va spui ca suntem in Marinha Grande, la mama Dianei. Unii mai rautaciosi din fire ar spune ca sunt la mama soacra. Si asa e.
Noa, si pentru ca suntem la mama soacra, am iesit in oras, cu unu in fratii Dianei. Cu aceasta ocazie minunata, nu pot sa spui ca m-as fi imbtat, dar … nice mult nu mai aveam.
Insa tre sa lamuresc niste aspecte. Eu de fel, tip si gen as cam fi bautaor de bere. Lumea stie. Noa. Numa ca de cand am plecat din Romania … adica cam de freo … 8 luni, adunate si calculate si numarate cred ca am baut fix atata bere cat beam inainte intr-o luna. Mdeci … nu ma mai rezist la bere.
Si aseara dupa cum va spui merseram la bar. Si am beut 5. 5 halbe. Asta inainte, pe vremuri cand eram mai tinerel si mai in Romania, erea asea … 5 halbe ca sa incepem si pe urma mai vedem noi… dar de , ce sa faci ca omul mai si imbatraneste.
Ce pot pentru ca sa spun este ca sunt mandru de mine, ca de … 4 beri luate de mine, si una primita cadou. Acum nu stiu daca sa spui sau nun , dar eu spui … primita cadou de la ospatar. Un baiet care certo claro cu siguranta ca nu era portughez ca era prea mare. In sensul ca era mai mare ca mine. Adica … ma copii … mai inalt si mai lat in umeri. Noa … ce incerc sa va spui este ca acest minunat rapaz … baiet… mi-a cumparat o bere. Cu pretextul ca eu beau bine si el nu a mai vazut asa ceva.
Asta ca sa intelegeti, tre sa va zic ca astia de aci, portughezii bre … ei bea bere la 0.2 l. Adica ce e aia ma baieti ? In conditiile in care am vazut pe net ca in Romania avem berea la cutie de 1 l. Astia bea la 0.2 … si de aia bea 3-4 si gata … se imbatara.
Deci cu alte cuvinte, si uite cu cate … va spui ca aseara am fost la bar, am baut 5 beri din care una nu am platit-o si am avut o pofta fenomenala de a fuma. Si gata …
Asta fuse tot .
Ah … ce vreu sa va mai spui, este ca am gasit ceva. Poate voi stiati de mai demult, poate ca nu … daca nu stiati o sa imi ziceti multumesc, daca stiati sa ma pupati in anumite locuri pe care soarele nu le vede prea des …
Ce vreau sa va arat este asta . APASATI CA SAA DUCA LA SITEUL LA CARE EU FAC RECLAMA.
El se cheama scribd. Mama mama ce de carti gasiti acolo. Misto misto ca sa fie romaneste.
Cu astea fiind zise eu inchei … si poate daca am chef maine sau poimaine va povestesc despre intalnirea mea cu faa de la AMI. Astia de la AMI fiind o Organizatie Non Guvernamentala.
Noa … sa ne auzim cu bine … si apropo … aici la mine la Portugalia este tare frig. Este aproximativ 15 grade de ale lu’ Celsius !
Minitu’
Comentarii : 1 comentariu »
Etichete: AMI, la bere, Marinha Grande, o tigara, portugalia, vreau sa fumez
Categorii : aberatii, calatorii, cotidiene, d'ale vietii, de la Minitu citire, funny, jurnal de calatorie, portugalia, povesti, traditii, turisti, vacanta
scriere scrisa la trecerea timpului
22 01 2010‘Na ziua ! Zic sa scriu ca sa mai treaca timpul mai repede. Ca sunt intr-o chestie de ii zice cred Loja de Cidadao … nu sunt sigur … ca sa isi faca Diana ceva chestii pentru la munca, ca sa isi poate lua salarul aferent prestarii exercitiului care este.
Si ast loja e un fel de treaba mare, in sensul ca este o cladire mare, unde vii ca sa faci de toate. Pai daca vrei sa ti faci carte de identitate vii aci, daca vrei sa iti faci permis de conducere vii aci , daca vrei sa iti inregistrezi masina tot aci … adica un fel de nu avem noi echivalent .
Si vii si stai la coada , si stai la coada ca sa iti iei bilet ca sa stai la coada, si meri de la ghiseu la ghiseu. Adica nu eu, ca eu am decis de comun acord cu mine sa vin cu laptopul ca ei vine cu internetu. Si asa ca eu stau frumos si ma butonez pe internet si Diana vine din cand in cand sa mai imi spuna ce si cum …
Asa ca … stau si astept.
Si zic sa va povestesc cum a fost prima si singura mea iesire in oras cu prietenii Dianei. Deci carevasazica ( oare asa se scrie ? ) se decide decizia si se aduna lumea sa mergem sa mancam si apoi sa bem ceva. Nu ca eu as fi ceva snob sau ceva … dar cand imi zici ca mergem sa mancam in oras , si nu orice oras ci Lisboa, zic … mama ce misto.
Si vine momentul mult asteptat si ajungem la … sa ii zicem restaurant. Oarecum in centru … langa o piata mare si o gara si mai mare … zona frumoasa … casa vechi alea alea.
Intram inauntru si … hmm … cam cum sa va zic eu ca ar fi … noa … cam hmm …mdeci … eu cred ca in romania gasesc fast foood-uri mai reusite. Si va spui ca nu as fi vreun snob. Adica … noa … am fost si la restaurante mai acatari dar am mancat si parizer pe paine …
Ca o prima impresie, eu am crezut ca am intrat in ceva butic, inainte sa mergem sa mancam. Am deschis usa si am intrat intr-un fel de hol … cu o tejghea ca la noi la patiserii pe dreapta. Mai apoi se deschidea oleaca incaperea si pe stanga erea neste mese, cam ca la noi la cantinele studentesti. In fata niste scari care ducea la etaj. Pe sub scari, in dreapta era toaleta, iar langa toaleta … usa in usa nas in nas si nu numai nas … era bucataria.
Pe stanga pe sub scari era un fel de separeu, cu 2 mese lungi de multe persoane. Dat fiind ca era separeu, si 2 mese lungi, una mai lunga decat cealalta, am mers acolo ca am zis ca e mai ok. A fost. Pana la un punct cand masa cealalta s-a umplut. De tineri. Care vorbeau. De fapt nu vorbeau. Eu am vrut chiar sa chem un medic ceva, salvarea …112 … ca am crezut ca la unu dintre ei i se sparge o vena in cap …asa de tare i se umflase . Vena. De la cat tipa. Asa m-am pricopsit cu o durere de cap ceva de speriat.
Am facut ce era de facut, si anume am cerut sa ne mute in alta parte. Si ne-a mutat in hol. Acolo … unde se largea oleaca holu …. in fata bucatariei … sau a toaletei … Unde era un frig crancen. Si galagie, da nu asa mare ca dincolo.
Mancarea … un fel de ia de aci … ca am cerut feluri diferite dar la farsit toate aratau la fel …
Deci asta fuse restaurantul. Cu mentiunea, ca era unu eftin. Desi am iesit numa cu ingineri, aici lumea se uita la chestiile astea. Si daca e de iesit in oras … o sa iasa acolo unde mananca cu 10 euro … chiar daca e in conditiile astea.
Noa …apoi rebegit de frig si cu o durere de dibla imensa, am zis sa merem sa ne relaxam …si sa bem ceva. Dar despre asta in alta data ca acu mi-a pierit inspiratia …
Noa … incheiat scrierea de la Loja de cidadao din lisboa de la langa statia de metrou laranjairas.
Minitu’
Comentarii : Lasă un comentariu »
Etichete: bere in lisabona, la bere, restaurante in lisabona
Categorii : aberatii, calatorii, cotidiene, jurnal de calatorie, portugalia, povesti
una scurta de plictiseala …
21 01 2010
Maybe because I am out of Romania, I start to be melancholic and to search more and more … you have no idea what effect has Tudor Gheorghe on me …
… but … Calusarii …
From wikipedia …
Căluşari (Romanian pronunciation: [kəluˈʃarʲ]) is the Romanian word for participants in a traditional folk dance, the căluş, nowadays mainly found in Southern Romania. The word may also be found spelt as căluşarii (Romanian for “the căluşari”; the title of the article is in the indefinite form, whereas căluşarii is the definite form), căluşeri, căluş, căluşel, and also (due to the lack of diacritics in the English alphabet) calusari, calushari, caluseri, calusheri, etc. The tradition is also played by the Vlachs (Romanians) of Serbia and Bulgaria, and hence was introduced into the folklore of Bulgaria under the same name, spelled ”Kalushar”/”Kalushari”. Origins The dance is thought to be derived from a pre-Christian fertility ritual and spring rite, and is said to bring luck, health and happiness to the villages in which it is danced. Others maintain that it is rooted in the ancient Indo-European worship of horse. It is quite possible that various traditions became mixed in the course of history. For example, căluşari are also supposed to have healing powers. The oldest records are the musical notations of Ioan Căianu (17th century), and its mentioning in Dimitrie Cantemir`s Descriptio Moldaviae (1714). Etymology The generally accepted derivation of Căluş is from the old Latin double form “collusium, collusii”, meaning both “a dance group” and “a secret society”, however other derivations have been proposed. The Romanian word căluş also means “a small piece of wood placed in the mouth to prevent talking”, and derivation from this word has some support from the presence of the mute figure in some groups, and the ritual silence that used to be observed by the entire group. Others see căluş as a diminutive of cal “horse”, in turn derived from the Latin caballus, and point to the horse’s mythical associations with fertility and war, as well as the imitation of horses found in certain Căluş dances, although these dances do not currently play a principle role in the ritual. Another theory is that it derives from “Coli-Salii”, the Roman priests dedicated to the worship of Mars.[1]If you want more … just search …
Minitu’
Comentarii : Lasă un comentariu »
Etichete: calusarii, dasuri romanesti, Romania, traditii romanesti
Categorii : Incredibil, calatorii, calusarii, de la Minitu citire, folclor, romanisme, traditii, vacanta
…si cu vorbe , nu numa cu poze …
20 01 2010Si pe romaneste iara. Noa … bine ca va gasii. Si am si timp, si net si timp din nou. Si timp. Si timp. Si timp. Daca nu ati inteles, am prea mult timp la dispozitie.
Suntem in Amadora, dupa cum am zis ceva mai acu cateva zile. Diana a inceput munca …iar cum sa va esplic… eu nu. Si de aceea m-am transformat intr-o casnica gospodina … muta. Ca de mult ce vorbesc am si uitat cam ce presupune activitatea sus mentionata.
Ca zilele mele, pana ceva vreme … adica ieri , constau in trezirea de dimineata … facut cafea, mimc dejun … baut cafea, pupat Diana, zis “Servici Usor “, si apoi conectat pen-ul de internet cu minunata suma de 100 mb de internet pe care i-am avut la dispozitie …ca sa imi verific mailul. Si apoi … hmmm … curatenie … ascultat muzica la radio … filme … bucatarit … si cam atat. No net, no TV … nu ca m-as fi aflat in vreo cura de net, ci doar pentru ca nu aveam.
Insa ce am descoperit este ca stiu sa gatesc. Se pare ca e nativ. Singura chestie care nu a iesit … a fost o mancare cu ciuperci din aia de pui neste lapte cu faina la farsit …
Si asta nu a iesit , ca in mijlocul activitatii mele de ciupercarit puiul, a venit za cable guy care mi-a zis intr-o portugheza clara si raspicata … ca o sa ne intelegem de minune … ca nici el nu vorbeste engleza. Asta dupa ce in prealabil ii spusesem intr-o portugheza de ma dureau manurile ca eu nu vorbesc prea bine portugheza, dar inteleg si dau din maine cu un talent desavarsit.
Printre multele chestii gatite … pept de pui cu sos smantana … muhaha … de toata jena, ca in momentul in care am vrut si eu smantana am descoperit ca ei nu are smantana cum avem noi ci e un fel de frisca nefrecata, scuzati de espresie. Dar a iesit bine. … asa … mai apoi a fost o tava de carne de porc cu cartofi la cuptor … a iesit de nu se poate … muito bem … a se citi bain … nu bem, ca aici nu bem ca e scump. Ah ..ca o paranteza tre sa va esplic … ca de cand am plecat de la norvegia si am ajuns in portugalia, trecand prin romania, am baut. Insa niciodaata in viata mea, pe aduna-te-lea si pe luate-lea … nush daca e taman corect … ziceam … ca nu am baut niciodata atat de mult vin precum beau de cand sunt in portugalia.
Ah … si acum …cireasa de pe tortul mic al celor gatite de mine …este CIORBA DE CIOLAN AFUMAT. Da da … si buna rau.
Ah …ca ce de ah folosesc azi … motivul pentru care am purces la bucatarit este si anume doua. Caci cum altfel m-as fi simtit sa o las pe Diana sa si munceasca si sa si gateasca … asta una la mana … a doua la mana, daca mananc ce gateste ea … hmmm… ca sa fiu delicat … hmmmmmmmmm.
Si cum va spuneam, de ieri am internet … nelimitat si cu viteza relativ buna … si teveu. un fel de teveu, ca e micut si negru si cu par … glumeam. Insa in mare parte a timpului vorbeste ciudat cu mine. In portugheza. Si ma nerveaza.
Ma rog … va mai spuneam ca cum cica ca ( va place asta? ) , as fi uitat sa vorbesc … pai da cum … si nu , nue vorba ca as fi uitat romaneste, uit sa vorbesc asa in general. Ca aci la noi la Amadora, ca sa fiu delicat, nu e taman locul unde sa iesi pe strada sa iti faci prieteni, in special daca nu le vorbesti limba la cei pe care ii targetezi ca prieten. Telegeti ?
Anyway …ca sa zic asa … sau mai nou, entao … ca sa ma dau mare … entao e un fel de deci de – al lor … o sa va mai povestesc ce si cum zilele astea si poate imi iau inima in dinti si fac niste poze …desi imi e tarsala … mama ce cuvant academic …sa ies cu camera afara din casa. Noa … altfel spus … daca m-ar intreba careva ce vreau sa ma fac cand o sa fiu mare … osa zic asa …
… eu …. ca cand o sa fiu mare , eu vreau sa o iau pe Diana cu mine … la mine, la tara mea … si sa administram o pensiune mica mica , intr-un orasel mic de munte … unde se mai pastreaza ceva traditii … si unde sa fiu doar eu cu ea, si sa avem grija de pensiunea aia ca si cum ar fi a noastra … sa o grijim, sa o gatim, sa primim oaspetii , sa le dam sa mance, si sa spunem la tata lumea de pensiunea noastra …
Noa …care este … see you tomorrow … sau ate amanha …sau ne vedem maine … ca o sa scriu mai des de acum !
Minitu’
Comentarii : 7 Comentarii »
Categorii : aberatii, amadora, calatorii, ce-mi doresc eu mie?, cotidiene, de la Minitu citire, despre mine, despre relatii, din putul gandirii, portugalia





















