unde ramasesem ? II


Pai ramasesem aici . La cum treceam eu cu berea inspre camera ca sa dorm. 

Am ajuns la ziua de …sambata din week- endul meu minunat, petrecut ca facilitator la un TB, pentru cine nu a citit nimic din ce am povestit zilele trecute.

Sambata, deci spuneam. Ne trezim ca niste flori, cam ofilite ce-i drept, si merem in grup sa mancam. Aratam ca un grup de strigoi. 

Incercam sa ne trezim, fara nici o urma de succes, si ne imprastiem prin statiune. Ca fiecare avem niste sectoare. Cei de la multinationala au o zi grea azi, se impart in 6 echipe, si au un Treasure Hunt in fata lor. Indiciile sunt ascunse in toata statiunea, unele tre sa le caute, unele trebuie sa le castige. 

Un indiciu este la cimitir, un indiciu este la cantina parasita, un indiciu la politie, un indiciu la iluzionist si mai sunt cateva pe care le-am cam uitat. 

Oameni sunt foarte amuzati, si pe langa asta, sunt foarte mahmuri. Ca unii dintre ei au dormimt doar 2 ore. De la 7 la 9. Adica.  La etajul 7, la ora 7, se auzeau tipete, de femeie urmarita de o haita de …. barbati. 

Avand in vedere ca au fost 2 multinationale in hotel … nu stim care, cine, pe cine si de ce, si pana la urma ce au facut ei acolo. 

Revenim. Eu in ziua de sambata a trebuit sa supraveghez cimitirul …. muhahahahaha …. sa am grija sa ascund indiciile. 

Inainte de asta am ascuns comorile… intr-o pestera. Ca sa ajungem la pestera, trebuia sa cam trececm printr-o propietate oarecum privata. 

Noi am dus 5 din cele 6, si totul a fost in regula. Dupa noi, la juma de ora au fost 2 colegi cu ultima comoara, si au trebuie sa infrunte un mare … pitbull. 

Ma rog, pana la urma au supravietuit, nu stim cainele ce s-a intamplat cu el, si se pare ca oamenii, adica corporatistii au fost incantati. 

Am terminat cu ei pe la 4 cred, i-am dus prin padure, sa isi adjudece comorile, si apoi noi ne-am cam substras in camera, pentru intalnirea facilitatorilor. Fiecare a zis ce era de zis, bla bla…. nu zic ce am zis, si apoi ne-am vazut de ale noastre. 

Eu am facut un dus, si apoi m-am intins usurel pentru a recupera din somn. Nu am apucat pentru ca am fost sunat si solicitat de Andrei. Am reusit sa ne intalnim. El este primul …. din blogroll cu care apuc sa ma intalnesc. Cred. Cu siguranta.

Am povestit a o bere , 2  bere, eu , el o cafea parca si un suc. Ca era cu masina. Am dezbatut problemele omenirii, ale romanilor, am gasit rezolvarile la toate misterele si am trimis acolo unde trebuie clasa politica. 

Dupa intalnirea cu Andrei, am mers din nou in hotel, in camera. La somn. Cam freo ora si juma’. Ca m-a trezit colegul de camera, ce a intrat ca o vijelie, trantind tot in cale. 

De aci incolo nu prea mai multe de zis, am coborat la cina, am baut vin, m-am enervat pe Dl Scama, iluzionistul nostru, am vrut sa arunc inspre el cu vinul, si implicit cu carafa de portelan. Ca sa nu ma dedau la astfel de acte m-am mutat la alta masa. Era ingrozitor cu trucurile lui, si banuiam ca toate sunt simplu de facut, adica explicatia si ma enerva groaznic. 

A inceput meciul, noi am continuat sa bem, prima repreza am vazut-o bucurosi nevoie mare. Cei de la multionationala au fost foarte inspirati si in pauza au furat scaunele, au stins teveul si au ascuns telecomanda. Bine BAAAA ….!!! Ne-am enervat, si apoi cand am aflat rezultatul le-am multumit. 

Am dansat oleaca, am refuzat cu gratie avansurile de la d-soarele mai mult sau mai putin abtiguite, caci tre sa recunosc ca era multe fete , si pe la 12 si oleaca m-am retras, ca un batranel in camera mea. Singur. 

Ca la 4 trebuia sa ma trezesc , si sa fiu apt de conducere. 

Drumul spre Constanta a fost un adevarat chin. La 5:30 am plecat din Geoagiu. Ca eram din nou cu Raluca si Machi, care la cinci fara zece cand am sunat eu saa vad daca s-au trezit am descoperit ca nu . 

La 5 :30 iesim ca niste …. umbre , ne suim in masina si constat cu stupoare ca nu vad nimic. Verific farurili . Este. Verific ochelarii . Este. Verific stratul de praf de pe susnumitii. Nu este. Este curati. Clipesc, si atunci in ceata din mintea mea apare o raza de lumina. Afara era ceata. Cred ca de la mine venea.

Pornim vijelios, cu 30 km pe ora. Pana la iesirea din sat, pardon , oras, si apoi accelerez pana la uimitoarea viteza de 45 de km.

Tin sa le multumesc colegelor mele de drum, care au adormit cu brio, in primele 5 minute . Nu le multumesc pentru ca au adormit, adica nu  sunt ironic, le multumesc pentru ca nu au sforait. :D 

Dormeau atat de tare, incat am oprit, am alimentat, am platit, mi-am luat de mancare, suc, apa, energizant ( ele erau incuiate in masina ), si am stat cam 5 min pe acolo si nici una nu s-a trezit. 

De data asta am ales varianta Sebes-Sibiu-Fagaras-Brasov-Busteni-Bucuresti-Constanta. 

Ruta nu  ramane asa, dar mai e pana acolo. 

PLecam de la benzinarie, eu cu ochii cat cepele, si simteam asa cum se lasa o ceata si pe ei. Mergem si mergem si mergem si incep sa se trezeasca rand pe rand. Machi de 3 ori, s-a trezit, s-a ridicat in sezut, s-a uitat la mine, a rostit niste cuvinte ce am banuit eu ca ar fi un fel de : M-am trrezit sa te tin si pe tine treaz, si apoi aluneca din nou in pozitie de somn, raluca doar o singura data, dar in sfarsit, aproape de Fagaras, Machi, cu un efort supraomenesc se trezeste, fac ele schimb de locuri, raluca merge sa doarma in spate si machi vine in fata si am cu cine vorbi. 

Trecem de fagaras si ajungem in Sercaia. si la un mom dat vaz un semn ca re zice ca daca fac la dreapta ajung la Zarnesti. Fac un calcul rapid,am avut eu impresia ca era rapid , el de fapt a durat vreo 3 km, si ajung la concuzia ca nu are rost saa merg in Bv, si fac dreapta spre Zarnesti, trec razant pe langa casa bunicilor mei, traversez Tohanu Vechi, ajung in cel Nou, trec si de el , fac stanga spre Rasnov, apoi Gura Raului si iesim la Predeal. In zona asta m-am trezit si am condus bine, cand am iesit la Predeal, am adormit din nou. 

Si de aici totul devine plictisitor, eu semi adormit, trecem prin Azuga, oprim la o crama sa luam vin, trecem prin Busteni oprim sa o lasam pe Machi, trecem prin bucuresti oprim sa o las pe Raluca. Si de abia atunci ma indrept vijelios, spre Constanta. Veve s-a descurcat onorabil, iubeste serpentinele, si sunt foarte mandru de ea. 

In continuare nu imi raspunde, ceea ce e bine, ca inseamna ca mai am o sansa. 

Si eu, si ea, adica Veve, am fost oripilati de numarul de cretini de pe sosea. Mie unul imi place foarte mult sa conduc pe serpentine, si mi-ar placea sa fiu singur pe sosea, sau cel putin sa stiu ca nu vine nimeni din sens opus. Insa atatia cretini ce au taiat serpentinele ca de data asta nu am vazut ever.

Ma rog, fiecare cu ale lui. Drumul Bucuresti -Constanta este banal cum il stiti. 

Si cam asta fu uichendu’ meu, in care am dormit foarte putin, si m-am ras foarte mult, si am condus si mai mult. 

Concluziile …mergeti la tb-uri cu multinationalele …. sunt oameni de treaba… mergeti la Deva, si mergeti si la Geoagiu, este foarte frumos.

Categorii: funny | Etichete: , , | 2 comentarii

Navigare în articol

2 gânduri despre „unde ramasesem ? II

  1. Anca

    Amintiri din …. uichend-ul copilariei de mult apuse…🙂 f frumos le zici d-le povestitor!:) miss u

  2. Tu chiar ai citit draga Anca, tot ce am aberat eu acolo? Adica eu am recitit si nu imi place …. esti politicoasa :)…. poate reusim sa vorbim zilele astea si mie imi e dor sa stau de vb cu dvs !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: